Există oare un concept care să-i ajute pe elevi să înțeleagă cauzele, manifestările și impactul schimbărilor climatice, dar să-i și inspire să găsească soluții eficiente și să le aplice ? Da. Este vorba de calcularea amprentei de carbon a școlii, un instrument preluat din business și transformat în metodă de educație climatică, în cadrul proiectului Clicks on ACT.
Clicks on ACT este un proiect finanțat prin programul Uniunii Europene Erasmus+ și implementat, din 2024, în Franța (ABC – Association Bilan Carbone, Avenir Climatique și Renaissance Ecologique), Ungaria (KÖVET – Asociația pentru Economie Sustenabilă), Croația (EIHP – Institutul Energetic „Hrvoje RVOJE POŽAR”), Grecia (Asociația Infinity) și România (Asociația Volens).
Profesoare din 4 școli coordonează echipe de elevi și liceeni care au devenit adevărați „consilieri de sustenabilitate” ai școlilor lor:
Dna. Prof. Loredana Mihaela Smădu – Școala Gimnazială „George Bacovia” din București
Dna. Prof. Alexandra Gheorghe – Școala Gimnazială nr.2 Fundeni-Dobroești (jud. Ilfov)
Dnele Prof. Nicoleta Stan, Rodica Pătulea, Loredana Stan – Școala Gimnazială Lucieni (jud. Dâmbovița)
Dnele Prof. Lidia Vatavu și Elena Leotescu – Liceul „Aurel Rainu” Fieni (jud. Dâmbovița)

Jos: Școala Gimnazială Lucieni (stânga) și Liceul „Aurel Rainu” Fieni
Elevii au învățat și înțeles legătura dintre activitățile noastre cotidiene și consumul de energie, de unde provin acumulările de gaze cu efect de seră, cum ne afectează schimbările climatice și de ce este nevoie să calculăm și să ne reducem amprenta de carbon, la nivel individual și colectiv. Cele 4 școli au devenit „laboratoarele” acestui experiment care i-a îndrumat pe profesori și copii să calculeze amprenta de carbon a școlii și să facă un plan de acțiune pentru reducerea emisiilor în următorii ani.
În aprilie 2026, împreună cu aceste profesoare temerare, echipa Asociației Volens a dat mai departe și altor dascăli experiența acumulată și lecțiile învățate despre această metodă inovatoare de educație de mediu. Am organizat două sesiuni de formare pentru cadrele didactice – „Schimbările Climatice și Calculul Amprentei de Carbon”, găzduite de două dintre școlile din proiect: Școala Gimnazială „George Bacovia” din București și Școala Gimnazială Lucieni.

Formare și schimb de bune practici între profesori
Cele două ateliere au reunit 30 de cadre didactice deschise și dornice să descopere această nouă metodă pe care s-o implementeze în școlile lor. Un element-cheie al acestor întâlniri a fost implicarea profesoarelor coordonatoare din proiect: Loredana Smădu (Școala Gimnazială „George Bacovia” București), Nicoleta Stan, Rodica Pătulea și Loredana Stan (Școala Gimnazială Lucieni, jud. Dâmbovița) și Lidia Vatavu (Liceul „Aurel Rainu” Fieni, jud. Dâmbovița). Co-facilitatoarele cursului au împărtășit cum au dus la clasă resursele de învățare și au trecut peste provocări.
„Am văzut cât de bine reacționează elevii când pornești de la realitatea lor – de la școala în care învață. Acum ei știu că fiecare kilowatt de electricitate pe care îl consumăm, fiecare litru de combustibil din mașinile cu care ne deplasăm au o legătură directă cu problemele de mediu. Este o abordare esențială care să îi orienteze în alegerile lor de consum ”, a subliniat Loredana Smădu.

Această dimensiune de peer learning a schimbat dinamica dintre participanți: discuțiile au fost ancorate în practică, iar profesorii și-au putut imagina cum să adapteze lecțiile la elevii lor.

Amprenta de carbon – din concept abstract, în instrument educativ
Atelierul nu și-a propus să transforme profesorii în experți ai amprentei de carbon, ci să le ofere resurse interesante, interactive pentru a propune conversații și activități relevante elevilor lor.
„Nu e despre cifre perfecte, ci despre a înțelege legăturile dintre alegerile noastre și impactul lor. După ce am adaptat lecțiile la nivelul de cunoștințe al copiilor noștri din primar și am jucat jocul Carbonometru, am mers la magazinul din oraș și am făcut un exercițiu practic, încercând să alegem produsele alimentare cu cea mai redusă amprentă de carbon”, spune Nicoleta Stan, una dintre profesoarele care îndrumă echipa Școlii Lucieni.

La curs, am parcurs resursele de învățare, discutând de fiecare dată cu profesorii ce activități, dezbateri, competiții se pot organiza pe baza lor. Am jucat Copacul Climei, un joc care leagă folosirea diferitelor tipuri de combustibil, activitățile comune de zi cu zi și cantitatea de emisii de GES asociată fiecăreia, manifestările acumulării gazelor cu efect de seră, modul în care afectează ecosistemul global și modul în care ne afectează pe noi, oamenii.

De la cunoștințe, la acțiune
Un pas esențial în metodă este legătura cu viața reală a școlii. Am avut o sesiune dedicată calculatorului de carbon online, în care profesorii co-facilitatori le-au arătat colegilor lor ce tip de date au colectat pentru a calcula ce cantitate de gaze cu efect de seră (GES) emite funcționarea școlii lor într-un an.

„Am folosit cu succes resursele proiectului la orele de biologie. După ce i-am simțit siguri pe cunoștințele lor, i-am împărțit în 5 grupuri de „detectivi” ai carbonului, în școală. Au adunat date pe 5 arii și le-au introdus în calculatorul online: consum de energie, transport (cum ajung elevii și profesorii la liceu), alimente (ce tip de alimente se consumă în școală), consumabile (produse și echipamente de uz curent folosite), active fixe (infrastructură, clădiri, echipamente de utilizare îndelungată). A fost un exercițiu practic, transdisciplinar extraordinar”, a explicat Lidia Vatavu, coordonatoarea echipei Liceului „Aurel Rainu” din Fieni.

Dar echipele nu s-au mulțumit doar să afle amprenta anuală de carbon a școlii, ci au mers mai departe cu întâlniri de brainstorming care au dat naștere planurilor de acțiune menite să reducă, în timp, cantitatea emisiilor de CO2.

O metodă care poate fi dusă mai departe
Feedbackul participanților confirmă direcția: profesorii își doresc metode interactive, aplicabile și adaptabile la clasă.
„Proiectul Clicks on Act are meritul de a dezvolta competențe-cheie pentru educație climatică în rândul profesorilor și în rândul elevilor. Copiii și-au exersat gândirea critică, sistemică și exploratorie, capacitatea de a colecta și interpreta date, abilitatea de a defini soluții pertinente, bazate pe repere solide, abilitatea de a comunica și colabora atât între ei, cât și cu adulții”, declară Rodica Pătulea, de asemenea, profesor coordonator al echipei școlii din Lucieni.

Prin contribuția profesoarelor implicate și prin deschiderea participanților, Clicks on ACT devine o comunitate de practică în care experiența se transmite mai departe.











